De ce să începi să practici înotul și cum s-o faci eficient

Înotul este una dintre cele mai populare discipline sportive în masă. Mai mult ca atât, este și una dintre cele mai utile metode de activitate fizică.

Înotul este cea mai armonioasă și benefică activitate fizică, deoarece:

Antrenează un număr maxim de organe și sisteme corporale.
În timpul punerii în funcțiune a tuturor grupurilor musculare, se tonifiază silueta.
Face pielea netedă și elastică.
Luptă cu greutatea în exces.
Nu supraîncarcă organismul.
Îmbunătățește relația și conexiunea oamenilor cu natura.
Formează astfel de trăsături de caracter precum intenția, rezistența, disciplina.
Este un mijloc eficient de călire.
Se descurcă excelent cu prevenirea și tratarea multor boli.
Crește capacitatea și eficacitatea de muncă, ameliorează tensiunea, reduce nivelul de stres.
Înotul poate fi practicat din prima lună de viață până la o vârstă înaintată.

Influența înotului asupra organismului

Care este influența înotului asupra corpului uman?

Sistemul respirator

Înotul îmbunătățește forța mușchilor respiratori și le mărește tonul, întărește ventilația plămânilor și crește volumul lor vital.

Respirația înotătorului este coordonată cu mișcările membrelor. Un ciclu de mișcări al mâinilor, de obicei se efectuează în timpul unei inspirații și expirații. De vreme ce în timpul înotului se irosește o cantitate mare de energie, crește și nevoia de oxigen. De aceea, înotătorii tind să utilizeze pe deplin orice inspirație. O expirație mai completă este facilitată de presiunea apei asupra cutiei toracice, de asemenea, apa ajută și la dezvoltarea mușchilor care extind cutia toracică.

Ca urmare înotul, crește capacitatea vitală a plămânilor, crește capacitatea funcțională a sistemului respirator precum și numărul și elasticitatea alveolelor.

Practicarea regulată a înotului, de asemenea favorizează și indicatorul de consum maxim de oxigen. A fost stabilit un record distinct de 5 litri de oxigen consumați pe un minut de către înotători.

Sistemul cardiovascular

Oamenii care înoată regulat, dezvoltă rezistența mușchilor inimii, sporesc debitul cardiac (volumul de sânge ejectat de inimă într-un ciclu de activitate) și scad numărul bătăilor de inimă pe minut. La înotătorii profesioniști, HR (ritmul cardiac) în repaus este de 50-60 sau chiar 40-45 bătăi per minut, în timp ce ritmul cardiac normal al persoanelor sănătoase este de 65-75. În același timp, lucrând foarte intens, inima înotătorului este capabilă să dezvolte un ritm de 200 de bătăi per minut, și să crească volumul de sânge pompat în aortă de la 4-6 litri până la 35-40 litri per minut.

După cum vedem, înotul favorizează activitatea sistemului cardiovascular, în timp ce activitatea inimii se desfășoară în condiții favorabile. Presiunea apei facilitează scurgerea sângelui de la periferie la inimă. Din această cauză, înotul este indicat persoanelor în vârstă și chiar persoanelor ce au o inimă slabă.

Înotul contribuie la schimbarea compoziției sângelui. Atunci când o persoană se află în apă, cantitatea de celule sanguine (globule roșii, leucocite, hemoglobină) crește. Acest lucru este observat chiar și după o singură intrare în apă. După 1,5-2 ore după înot, compoziția sângelui atinge nivelul normal.

Sistemul musculo-scheletic

În timpul aflării în apă, are loc un proces de masare a mușchilor, indiferent de stilul de înot ales. Lucrul uniform al mușchilor întregului corp contribuie la tonifierea siluetei.

În timpul înotului, se alternează tensiunea și relaxarea diferitelor grupe de mușchi, ceea ce sporește eficacitatea și forța lor. Înotul necesită coordonarea tuturor mușchilor care se află în mișcare. În cazul dat, apa creează mai multă rezistență decât aerul, și înotătorul trebuie să se încordeze mai mult ca să înoate. Prin urmare, în rezultatul înotului, se formează mușchi mai puternici și mai elastici. În timp ce corpul înoată, el este susținut de apă, astfel încât să nu existe presiuni excesive asupra grupelor de mușchi sau asupra articulațiilor.

În apă, tensiunea statică a corpului scade, la fel se întâmplă și cu sarcina coloanei vertebrale. Ea începe să se formeze corect, ceea ce în rezultat dezvoltă o postură dreaptă. Mișcarea activă a picioarelor în apă întărește tălpile și împiedică dezvoltarea platfusului.

Înotul ajută articulațiile să rămână flexibile, în special cele din zona gâtului, umerilor și a șoldurilor. Rata totală de mobilitate în articulațiile înotătorilor este mult mai mare decât cea a sportivilor din alte discipline.

Sistemul nervos

Exercițiile de înot au un efect pozitiv asupra stării sistemului nervos central, contribuind la formarea unui tip echilibrat și puternic de activitate nervoasă.

Înotul tonifică sistemul nervos, echilibrează procesele de excitație și inhibare, îmbunătățește alimentarea cu sânge a creierului.

Asocierile plăcute legate de înot, de menținerea echilibrului corpului în apă, acționează în mod benefic asupra stării psihicului, contribuie la formarea unui fundal emoțional pozitiv. Înotul ajută la depășirea hidrofobiei, ameliorează oboseala, tensiunea nervoasă și depresia, ridică dispoziția, îmbunătățește somnul, atenția și memoria.

Antrenamentele regulate de înot disciplinează și măresc calitățile volitive.

Sistemul imunitar

Toată lumea știe că înotul este un mijloc eficient de călire, crește rezistența la temperaturi scăzute și, prin urmare, face organismul mai puțin sensibil la răceli. În rezultatul modificării compoziției sângelui din timpul înotului, proprietățile protectoare ale sistemului imunitar cresc, ceea ce sporește și rezistența la infecții.

Trăsături de caracter

Înotul influențează și asupra formării caracterului. Antrenamentele regulate de înot ajută la dezvoltarea unor trăsături precum autocontrolul, perseverența, intenția, determinarea, independența, curajul, disciplina.

Reducerea stresului

Reducerea stresului are loc datorită reglării respirației în apă și a masajului asupra întregului corp, în timpul înotului. Când corpul e înfășurat cu apă, apare un sentiment de ușurință și imponderabilitate, care creează și emoții pozitive. Înotul ajută la combaterea depresiei, ridică dispoziția, limpezește gândurile, îmbunătățește atenția și memoria. Înotul ne apropie de natură și ne face sa fim parte din ea.

Activitatea socială

La orice vârstă, cu orice nivel de pregătire, înotul este o activitate sportivă ideală. El este un antrenament benefic pentru forma fizică, și este o formă bună de distracție. Mersul la piscină sau la grupurile de antrenament în apă deschisă, oferă posibilitatea de a întâlni persoane noi, și de a afla multe lucruri interesante.

Întărind sistemului nervos, crescând tonusul general, îmbunătățind somnul și pofta de mâncare, înotul duce spre o îmbunătățire generală a calității vieții.

Nu este suficient doar să cunoaștem cum să ne ținem la suprafața apei, ci trebuie să învățăm și cum se înoată corect. Există câteva stiluri de înot. Aceste stiluri se diferă prin mișcări, viteză, consum de energie, precum și prin regulile de start și tehnica cotiturilor în timpul competițiilor, dar și prin complexitatea tehnică și ușurința procesului de învățare pentru majoritatea oamenilor.

Bras

„Bras” este cel mai lent stil de înot din cele existente. Acest lucru se explică prin faptul că, în timpul înotului trebuie să se efectueze o întindere totală a mâinilor înainte. În ciuda faptului că este un stil mai lent, anume cu ajutorul acestei tehnici, s-au stabilit primele recorduri în această disciplină sportivă. Participanții la competiție încercau cumva să accelereze acest proces cu ajutorul mâinilor, la fel ca în stilul „Fluture”. Din acest motiv, Federația Internațională a amatorilor de înot (FINA) a fost nevoită să separe aceste stiluri de înot. Astfel au apărut două stiluri: brasul și fluturele.

Brasul presupune mișcări sincrone orizontale ale picioarelor în același timp ce se efectuează și mișcări cu mâinile. De la linia de start, până la linia de finiș, înotătorul poate face doar o singură mișcare verticală pe sub apă. În acest caz, înotătorul poate scufunda doar un pic capul sub apă. Scufundarea bras (o scufundare completă sub apă pentru o perioadă lungă de timp) nu este permisă în competiție.

Fluture

Ocupă poziția a doua după viteză. Inițial, „Fluturele” era considerat ca o subcategorie a „Brasului”, dar în 1952 a fost repartizat într-un stil separat. Numele său (engl. butterfly - fluture), provine de la mișcările caracteristice ale înotătorilor, care se asociază cu aripile fluturilor.

A început să folosească pentru prima dată în anul 1930. Pe atunci, „Fluturele” era folosit ca o mișcare suplimentară a stilul „Bras", apoi a început să se folosească pentru depășirea tuturor disciplinelor. Primul înotător care a folosit oficial acest stil a fost Jimmy Higgins, care a înotat în stilul „Fluture” la competițiile din anul 1935. Ulterior, mișcarea picioarelor împrumutată de la „Bras”, a fost înlocuită de mișcarea sincronă „de sus în jos”, când înotătorul atinge suprafața apei cu mâinile. În acest caz, mâinile trebuie să facă mișcări sincrone.

În prezent, există încă un tip de „Fluture” - „Delfinul”. „Delfinul" a devenit o modernizare mai rapidă a „Fluturelui”. Se diferă prin mișcările picioarelor înotătorului sub apă: lovesc în plan vertical de sus în jos. „Fluturele” a împrumutat mișcarea picioarelor de la „Bras”.

Crawl

„Crawl” este cel mai rapid dintre stilurile existente de înot. El a provenit de la înotul lateral tradițional, când o mână este înlocuită cu altă mână. A apărut pentru prima dată la competițiile din începutul secolului trecut și a fost descoperit de către Zoltan Halmai - campion olimpic la înot.

Utilizarea „Craulului” presupune că mâinile vor fi principala forță motorică din timpul înotului. Pentru a se mișca mai departe, înotătorul îndoaie un pic mâinile la coate și le scufundă în apă la un nivel cu umerii, apoi urmează un vâslit lung și puternic, în care brațul se îndreaptă complet și se scoate din apă în zona șoldului. Toate mișcările mâinilor sunt însoțite de lovituri pe apă alternante de picior de sus în jos, pentru acestea se îndoaie și se dezdoaie ușor genunchii.

Spate

Inițial această metodă de înot era folosită pentru a se odihni în apă. Dar cu timpul, popularitatea sa a crescut, iar stilul a început să fie folosit în timpul competițiilor pentru depășirea distanțelor. La început, nu era decât o variație a „Brasului”, adică în timpul înotului, brațele rămâneau deasupra apei. În prezent, stilul a fost modificat un pic și a fost numit „Bras-pe-spate ". La prima vedere, el seamănă cu stilul „Craul" doar că inversat, înotătorul stă pe spate, și efectuează mișcări alterate cu mâinile „fluturând" din picioare pe suprafața apei.

Reamintim că campionatul de înot în apă deschisă Sea Mile 2018 va avea loc pe 15 iulie 2018 pe malul lacului Valea Morilor.

Organizatorii competiției au pregătit pentru participanți trei distanțe la alegere: Sea Mile (1852 m), Double Sea Mile, Triple Sea Mile (5555 m).

În cadrul competiției Sea Mile 2018 va fi desfășurată și competiția pentru copii - KIDS AQUATHLON, care va cuprinde o cursă de 200 de metri de înot și o cursă de 1,5 de alergare.

Competiția Sea Mile este organizată pentru a șasea oară. Anul acesta, evenimentul sportiv a fost mutat într-o locație nouă -lacul din Valea Morilor, Chișinău.